Asa s-a intamplat si excursia din Franta.La plecare eram vesela, insa tot restul excursiei mi l-am petrecut intr-un joc al intamplarii, al dragostei si al suferintei.."Ce-o sa ma fac cu el!"

-Ar trebui sa continuam seara, este ultima, in zori vom pleca .

    Sigur ca vom pleca , sigur ca trebuia .....

    Eram inca sub influenta soiului acela particular de nerabdare si insufletire care insoteste orice reuniune ad-hoc. Spre marea mea surpriza ,George se purta ireprosabil, atent, tacut."Ce fire schimbatoare!"Acest om e un fenomen care ma inalta si ma coboara cand vreau si cand nu vreau.Ce straniu!Incredibil si totusi.....George spunea ca fiecare dezamagire pe care mi-o producea nu anula nici pe departe puterea mea de daruire.

..........................................................................................................................................................................................

Stateam intinsa pe pat cu fata in jos si incercam sa adorm.George adormise mai devreme cu doua ore , era prea obosit.Nu stia ca ma aflu in aceiasi camera , uitase de mine pentru un timp .

-Ce e cu tine aici? Nu trebuia sa fii la petrecerea de ramas bun ?

-Mi-e somn, te rog lasa-ma sa dorm .

-Bine , dormi.

Am incercat sa adorm insa m-a trezit din picoteala o stranie dorinta a iubitului meu.

Din camera alaturata se auzeau melodii lente si molatice care te indemnau la visare ...

George m-a cuprins cu bratul , mangaindu-ma si incercand sa ma sarute.

-Lasa-ma!lasa-ma in pace!

-De ce?Nu ma mai iubesti?

-Stii ca te iubesc insa acum nu am chef de amor,  mi-e somn .

-Sigur?

-De ce nu crezi in iubirea mea ?

-Cred insa ...

-Nu crezi in a ta ?!

Imi aseza capul pe pieptul lui si ma lasa sa visez.

-Nu stiu daca o sa aflu vreodata daca ma iubesti....

II sopteam ratacita in timp ce ma saruta uitand tot mai mult de el, dominat tot mai mult de mine, de murmurul dezordonat al soaptelor, de micile gemete ca niste boabe de durere, de scurtele zvarcoliri care imi ridicau tot mai mult rochia ....

-George, iubitul meu!

-Incuie usa , vino!................

-Ce-o sa crezi acum despre mine?

Stateam nemiscata pe spate uitandu-ma fix in tavan.

Nu mi-a raspuns.Imi mangaia fata cu degetele rasfirate asteptandu-se sa-mi simta si sa-mi stearga lacrimile.

-Spune-mi Geo ce-o sa se intample cu noi?

-Taci!mi-a strigat strivit de imaginile pe care i le evocam .Termina!Taci!

Si s-a rasturnat asupra mea , ca sa inece si sa inmormanteze sub el si in noi imaginile ce-i treceau prin minte.

-Iarat-ma draga!

-Pentru ce ?

-Intrebarea asta ar fi trebuit s-o pui mai demult ..acum nu are rost, oricum nu e pentru prima data cand ne purtam asa .

-A dreptate.Insa pe zi ce trece parerile se pot schimba ..

-Nu te nelinistii...Te iubesc , te iubesc..amandoi ne iubim ..

Imi soptea ca intr-un retinut delir, mangaindu-ma,zambind unui vis interior...Ai sa fi mereu a mea , numai a mea ..........

                                                              

                                                                                                                                   Mystic Rose